publicerad: 2015
triglyf
tri·glyf
[‑gly´f]
substantiv
~en ~er • räfflad platta i dorisk fris
| Singular | |
|---|---|
| en triglyf | obestämd form |
| en triglyfs | obestämd form genitiv |
| triglyfen | bestämd form |
| triglyfens | bestämd form genitiv |
| Plural | |
| triglyfer | obestämd form |
| triglyfers | obestämd form genitiv |
| triglyferna | bestämd form |
| triglyfernas | bestämd form genitiv |


