publicerad: 2015
fullföra
full|föra
verb
‑förde, ‑fört, pres. ‑för • fullfölja
| Finita former | |
|---|---|
| fullför | presens aktiv |
| fullförs (fullföres) | presens passiv |
| fullförde | preteritum aktiv |
| fullfördes | preteritum passiv |
| fullför | imperativ aktiv |
| Infinita former | |
| att fullföra | infinitiv aktiv |
| att fullföras | infinitiv passiv |
| har/hade fullfört | supinum aktiv |
| har/hade fullförts | supinum passiv |
| Presens particip | |
| fullförande | |
| Perfekt particip | |
| en fullförd + substantiv | |
| ett fullfört + substantiv | |
| den/det/de fullförda + substantiv | |


