publicerad: 2015
multiplikand
multi·plik·and
[‑an´d]
substantiv
~en ~er • tal som mångfaldigas vid multiplikation
| Singular | |
|---|---|
| en multiplikand | obestämd form |
| en multiplikands | obestämd form genitiv |
| multiplikanden | bestämd form |
| multiplikandens | bestämd form genitiv |
| Plural | |
| multiplikander | obestämd form |
| multiplikanders | obestämd form genitiv |
| multiplikanderna | bestämd form |
| multiplikandernas | bestämd form genitiv |


