publicerad: 2015
remplacering
rem·plac·er·ing
substantiv
~en ~ar • ⟨ngt åld.⟩ remplacera
| Singular | |
|---|---|
| en remplacering | obestämd form |
| en remplacerings | obestämd form genitiv |
| remplaceringen | bestämd form |
| remplaceringens | bestämd form genitiv |
| Plural | |
| remplaceringar | obestämd form |
| remplaceringars | obestämd form genitiv |
| remplaceringarna | bestämd form |
| remplaceringarnas | bestämd form genitiv |


