publicerad: 2015
universalmedicin
uni·vers·al|med·ic·in
substantiv
~en ~er • ⟨ibl. iron.⟩ till medicin 2 universal-
| Singular | |
|---|---|
| en universalmedicin | obestämd form |
| en universalmedicins | obestämd form genitiv |
| universalmedicinen | bestämd form |
| universalmedicinens | bestämd form genitiv |
| Plural | |
| universalmediciner | obestämd form |
| universalmediciners | obestämd form genitiv |
| universalmedicinerna | bestämd form |
| universalmedicinernas | bestämd form genitiv |


