publicerad: 2015
trumpeta
trump·eta
[‑e´ta el. ‑e`ta]
verb
~de ~t • blåsa på trumpet; öppet förkunna
| Finita former | |
|---|---|
| trumpetar | presens aktiv |
| trumpetas | presens passiv |
| trumpetade | preteritum aktiv |
| trumpetades | preteritum passiv |
| trumpeta | imperativ aktiv |
| Infinita former | |
| att trumpeta | infinitiv aktiv |
| att trumpetas | infinitiv passiv |
| har/hade trumpetat | supinum aktiv |
| har/hade trumpetats | supinum passiv |
| Presens particip | |
| trumpetande | |


