publicerad: 2015
bindare
bind·are
substantiv
~n; pl. ~, best. pl. bindarna • bindsten
| Singular | |
|---|---|
| en bindare | obestämd form |
| en bindares | obestämd form genitiv |
| bindaren | bestämd form |
| bindarens | bestämd form genitiv |
| Plural | |
| bindare | obestämd form |
| bindares | obestämd form genitiv |
| bindarna | bestämd form |
| bindarnas | bestämd form genitiv |


